Plânsete, urlete sau refuzuri categorice…un copil considerat capricios își exprimă uneori frustrarea într-o manieră extrem de intensă, când ceva nu îi convine. Nu putem vorbi despre un capriciu atunci când un copil își exprimă o stare emotivă sau o nevoie fizică.
Înainte de vârsta de 18 luni, imposibil să vorbim despre un capriciu. Pentru a dori ceva, copilul trebuie să fie capabil să își imagineze acel ceva și să găsească toate modalitățile posibile și imposibile de a-l obține. Creierul bebelușului nu este suficient de dezvoltat pentru a face acest lucru. Dacă bebelușul plânge pentru a fi luat în brațe înseamnă că are nevoie să fie liniștit de mama sa. Unii copii sunt mai sensibili și simt nevoia să fie alintați de părinți, unii mai mult ca alții. Plânsul mai poate însemna faptul că îi este sete sau foame.
Nevoia de a se afirma. Spre vârsta de doi ani copilul începe să își dorească să fie din ce în ce mai autonom. Începe să își exprime dorințele. Acest lucru poate însemna o confruntre cu adulții, cu adică cu părinții săi. Este o perioadă destul de dificilă deoarece copilul trebuie să învețe să își cunoască propriile limite și cele ale celorlalți din jurul său. Părinții trebuie să încerce să înțeleagă reacțiile micuțului lor,ei îl cunosc cel mai bine, știu cum reacționează în anumite cazuri. Nu este întotdeauna ușor deoarece o criză nu înseamnă neaparat un capriciu. Dacă a început să vorbească, poți întreba copilul ce s-a întâmplat, de ce a reacționat astfel. Dacă nu, încearcă prin excludere. Îi este foame? Este obosit? Pare neliniștit? Îi este teamă de ceva sau cineva? De exemplu, un copil poate refuza să facă baie deoarece îi este teamă de apă și simte nevoia să fie liniștit. Nu este vorba de un capriciu în acest caz.
Dacă îi refuzi ceva copilului trebuie să îi explici și motivul refuzului tău. Dacă este supărat sau trist trebuie să te simtă aproape de el. Spune-i că îi înțelegi furia dar că nu trebuie să se comporte așa. pentru a-i limita frustrările, atunci când este posibil, lasă-l pe el să facă anumite alegeri. De exemplu, paharul albastru este disponibil și micuțului tău i-ar plăcea să bea apă din el. De ce să nu i-l dai? Ajutându-l să ia anuite decizii își va dezvolta autonomia și va avea mai multă încredere în el. înainte de cinci ani nu putem vorbi de un copil capricios, ci de un copil are încearcă să testeze limitele părinților săi.
