O nouă provocare în viața noastră – minciuna.
Mai țineți minte pragurile de dezvoltare ale copiilor noștri, cum ar fi: primii pași, primele cuvinte, prima cană spartă…Acum a venit rândul primelor minciuni sociale – le numesc sociale pentru că ele se manifestă în afara cercului familial și familiar, în cercul școlar – acolo unde mama și tata nu dețin controlul și nici toate datele problemei.
Așa că trecem prin toate cele 5 stadii ale durerii:
- 1 – negarea – nu este posibil ca al meu copil să minta, sigur este o confuzie la mijloc
- 2 – furia – după ce o discuție cu propriul copil și cu unul-doi-trei-…-zece martori la evenimentul în cauză, înlătură orice urmă de confuzie, începe „furia” și ne supărăm, discutăm, și ajungem la următorul pas
- 3 – târguiala – mai exact, să căutăm cauza minciunii, cu întrebările clasice: Cine? Cum? De ce? Când? Unde? fără prea mare succes
- 4 – depresia – ajungem în etapa în care ne recăutăm rostul nostru de părinți/îndrumători spre viitorul copiilor noștri, ne punem nouă întrebări, ne autoanalizăm, ne consultăm horoscopul, etc… pentru ca în final să ajungem la pasul 5
- 5 – acceptarea – acum suntem mai maturi, noi și copiii – vom căuta să înțelegem, să acceptăm minciuna ca fiind o parte a vieții, complementară acțiunii de a spune adevărul.
În propriul proces de acceptarea a acestei noi etape de dezvoltare, am ales să mă informez și să-mi informez proprii copii despre ceea ce înseamnă minciuna. Așadar, am selectat o serie de forme de minciuni (unele mai generale, altele mai specifice), cu rolul de a-i face pe ei să înțeleagă că „a minți” nu este ceva ce poate fi încadrat fie alb, fie negru și că și ei trebuie să recunoască o minciună, așa cum și experiența noastră ne-a ajutat pe noi.
Suntem conștienți că acesta este doar începutul. Suntem conștienți că de modul nostru de a reacționa, vor depinde reacțiile lor în viitoarele situații asemănătoare.
Mai jos redau lista diferitelor tipuri de minciuni adunate și exemplificate – pentru a fi mai ușor de utilizat, am realizat un material ce poate fi descărcat aici: Tipuri de minciuni (139 downloads)
minciuna mare = acea minciună spusă cu scopul de a înșela și de a face să se creadă lucruri exagerate
propaganda lui Hitler împotriva evreilor – dând vina pe evrei pentru toate problemele Germaniei
propaganda comunistă – dând vina pe clasa burghezilor pentru toate problemele clasei muncitoare
propaganda religioasă – dând vina pe o religie pentru toate problemele lumii
cacealmaua = atunci când spui că știi, că ai ceva sau că vei face ceva pe care de fapt nu le știi, nu le ai sau nu le vei face
este o tehnică de amenințare sau de șantajare – „dacă nu îmi dai mingea ta, te voi spune lui doamna că ai copiat la testul de engleză”
este o tehnică de a te da mare – „eu am acasă o piscină în dormitorul meu”
minciuna deschisă = minciuna spusă cu multă încredere, cu scopul de a fi convingător
„nu eu ….” – când toată lumea a văzut că el ….
minciuna politicoasă = atunci când ambele părți știu că nu este adevărată, dar cu rolul de a salva aparențele sau de a respecta obișnuințele sociale
„Nu pot sta afară, mă întâlnesc cu câțiva prieteni în parc.”
„Ce mai faceți? Bine, mulțumesc.”
„Ne vedem mai târziu!”
minciuna majordom = minciuni mici spuse electronic, folosite pentru a încheia o conversație
„Bine! Pa! Te pup!” – deși nimeni nu pupă pe nimeni
minciuna contextuală = atunci când adevărul este spus într-o formă care sugerează că ar fi o minciună
„Sigur, doar eu am mâncat ciocolată” – spusă pe un ton sarcastic
„Sigur, doar eu mă pricep să repar televizorul” – spusă pe un ton sarcastic
decepția = atunci când informațiile oferite sunt false sau incomplete
„a fost uitată ușa descuiată” – corect era „eu am uitat ușa descuiată”
„Oare crezi că eu aș putea fi acea persoană?” – a răspunde la o întrebare cu o întrebare
minciuna de urgență = este o minciună strategică, spusă atunci când adevărul nu poate fi spus pentru că ar provoca pierderi, suferință, necazuri (daune)
„Desigur, a fost cu mine toată ziua” – pentru a apăra pe cineva
„Vă ajut? Mă descurc, mulțumesc” – pentru a evita o persoana suspectă
„Imediat o să treacă durerea”/”Și eu m-am lovit ca tine” – pentru a alina suferința cuiva
exagerarea = atunci când se spune un adevăr, dar la care se adaugă informații ce ii ridică valoarea
„cea mai frumoasa rochie primită”
„m-ai păcălit de un milion de ori”
„niciodată nu te voi mai lăsa la calculator”
minimalizarea = este opusul exagerării
„cel mai urât vis al meu”
„am mâncat doar o bucățică mică de tort”
„niciodată nu voi mai fi prietena ta”
minciuna glumeață = sunt făcute cu rolul de a fi amuzante și înțelese de către toți participanții
a spune bancuri – „Iepurii nu poartă ochelari pentru că mănâncă morcovi”
a ironiza – „Ce zi frumoasa!” – când afara plouă
a tachina – „Ce frumos desenezi?” – când desenul nu este unul reușit
minciuna pentru copii = folosite de către adulți pentru a le explica copiilor subiecte mai importante
„copii sunt aduși pe lume de către barză”
„Mos Crăciun intră pe hornurile caselor”
„Te mănâncă Bau-Bau”
minciuna prin omisiune = acea minciuna în care sunt omise (scoase) în mod intenționat informații importante pentru a duce pe cineva în eroare
„Mașina a fost la service” – dar nu este menționat accidentul în care a fost implicată mașina
„Am terminat de mâncat” – fără a spune că a dat mâncarea la cățel
„Plec afară” – fără a spune unde anume
minciuna în afaceri = atunci când se face publicitate falsă despre un produs/serviciu – multe țări au adoptat „legea privind protecția consumatorului” pentru a preveni asemenea fraude
minciuna nobilă = este o minciună strategică, cu scopul de a menține ordinea, legea și siguranța populației
declarația președintelui american F. D. Roosevelt „Această țară nu va intra în război.”
minciuna albă = este o minciună cu intenții bune sau cu informații parțiale
„Îmi stă bine cu rochia aceasta? Da” – deși nu aceasta este adevărata părere
„Te-ai spălat pe dinți? Da” – fără a spune că s-a întâmplat ieri”
minciuna neagră = este o minciuna grava, unde cel care o spune va primi beneficii de pe urma ei și va răni pe cei care vor asculta minciuna
„Mașina este în perfectă stare” – fapt care nu este adevărat
„Urmează-mă!” – când se dorește rănirea unei persoane
minciuna albastră = se află între minciuna albă și cea neagră, pentru că are intenția de a ajuta un grup/persoană și de a răni un alt grup/persoană
„echipa noastră este mai bună decât echipa voastră” – deși nu este dovedit
„bicicleta lui Y este mai bună decât bicicleta lui Y” – deși nu este dovedit
jurământ fals = este o declarație falsă spusă sub jurământ în timpul unui proces la tribunal, și este sancționată conform legii
reclama exagerată = cele care prezintă „cea mai…”, dar care nu pot fi verificate, așadar nu încălca legea
„cea mai buna calitate, la cel mai bun preț”
„cel mai bun joc”
minciuna de acoperire = atunci când trebuie să spui încă o minciuna pentru a nu te da de gol
minciuna 1 – „trebuie să plec să îmi fac temele” – de fapt, va pleca la o prietena în vizită
minciuna 2 – „nu mi-am făcut temele, pentru că mama mi-a cerut să o ajut la făcut mâncare”
defăimare = comunicarea de informații false cu rolul de a strica imagine cuiva, a unui produs, a unei țări, religii, etc.
„X are șosetele murdare, cred că niciodată nu se spală!”
„Jocul Y este plictisitor!”
„Oamenii din Z sunt necivilizați!”
știri false („fake news”) = o tehnică de a oferi informații false în mod intenționat
„Marele jucător de fotbal XY a murit” – nu este adevărat
„În data de XY, Pământul va fi lovit de un meteorit!” – nu este adevărat
minciuna cinstită = atunci când cel care o spune nu știe că informațiile transmise sunt false, și nu are intenția de a minți, chiar și el crezând în ceea ce spune
„Copilul meu nu a rupt cartea!” – fără ca mama să știe că într-adevăr copilul a rupt cartea
„X mă iubește!” – fără a cunoaște adevăratele sentimente ale lui X
fraudă = o minciună care are ca scop obținerea de bani de la persoana/situația mințită
„cumpără acum la o ofertă ….” – atunci când prețul inițial al produsului a fost modificat
„gratuit …..” – nefiind prezentate costurile ascunse
minciuna patologică = mitomania = comportamentul unei persoane de a modifica adevărul sau de a inventa fapte care nu s-au petrecut în realitate
„mă doare piciorul” – cu scopul de a capta atenția cuiva
„esti cel mai bun prieten” – deși nu se comportă în realitate conform celor spuse
„am vizitat Disneyland” – deși acest lucru nu s-a întâmplat în realitate
trișare = a păcăli, a înșela, a induce în eroare
„am scris totul din mintea mea” – deși informația a fost copiată
„am câștigat prin puterile mele” – deși a păcălit pentru a câștiga
plagiatul = a spune că opera literară, artistică sau științifică îți aparține, deși este a altcuiva
„eu am scris compunerea aceasta” – deși este un text copiat de pe internet
„mi-am făcut singur tema” – deși a primit ajutor de la mama sa
deviere = atunci când subiectul minciunii este evitat – atunci când cel care a mințit este luat la întrebări, ignoră sau nu răspunde la întrebări
„Cine …?” – fără răspuns
„Unde este …?” – „Trebuie să plec, mă strigă mama”
falsificare = a se prezenta altfel decât este în realitate, a denatura, a imita cu intenția de a înșela
„Eu sunt modest” – fapt care difera de realitate
„Îmi place sa joc Minecraft și am 10 ani” – deși în realitate este un adult
fabulație = a povești ceva imaginar ca fiind o realitate
„am văzut un unicorn”
„am zburat alături de Peter Pan”
limbaj vag = atunci când se dă impresia că este spus un adevăr general, dar nu este dovedit științific
„cercetătorii spun că ….”/„studiile arată că ….”/ „se spune că …”
„toți prietenii mei cred că ….”
perfidie = a afișa bunătate și bunăvoința, ascunzând adevăratele intenții de a fi răutăcios, viclean, necinstit
„Ai încredere în mine!” – deși nu este reciprocă loialitatea cerută
„Nu te mint!” – cu scopul de a ascunde adevărul
ipocrizie = a afișa o atitudine falsă și lipsă de sinceritate
„Mie îmi plac animalele” – deși faptele nu susțin aceasta afirmație
„Sunt o persoana tolerantă!” – deși faptele nu susțin aceasta afirmație
simulare = a face sa para adevărat ceva ireal, a da o impresie falsă – a se preface prieten, a se preface bolnav, a se preface amabil, etc.
stratagemă = manevra utilizata în război pentru a surprinde inamicul – astăzi, mijloc iscusit de acoperire a realității
„Dacă ii spun …, pot să ….”
„Atunci când va veni X, o să mă duc la Y”
De printat și avut prin casă Tipuri de minciuni (139 downloads)
